|
Perioada
|
Evenimentul
|
|
Mileniile IV - I î. e. n.
|
Asezãri neo-eneolitice de tipul Cotofeni-Baden, Otomani,
Hallstadt
|
|
Secolul I e. n.
|
Asezare dacicã de tip dava (târg), s-au descoperit
în secolul al XIX-lea tezaure dacice de podoabe din argint.
Asezare dacicã din epoca romanã.
|
|
Secolele III - X
|
Veche asezare româneascã
|
|
Anul 1113
|
Prima mentionare documentarã a numelui Oradea (Varadinum),
într-un document al abatiei benedictine din actuala Slovacie
|
|
Anul 1235
|
Pentru prima oarã Oradea este mentionatã sub numele
de Civitas (Cetate)
|
|
Anul 1241
|
Cãlugãrul italian (devenit episcop în 1249)
Ruggero di Puglia, cunoscut sub numele de Rogerius, descrie
cucerirea Oradiei de cãtre tãtari în poemul "Carmen
Miserabile" (în limba latinã)
|
|
Anul 1374
|
Documentele Capitlului de la Oradea (comunitatea celor 24
de preoti care slujeau în catedrala din cetate) mentioneazã
douã vãmi ale orasului: în Ulita Venetia (acum Velenta)
si Ulita Vãmii (acum strada Sucevei)
|
|
Anul 1409
|
Se începe constructia unui spatiu special destinat bibliotecii,
sub patronajul episcopului Andrea Scolari, zis si florentinul
|
|
Anul 1502
|
Între 1502 si 1505 tânãrul Nicolae Olahus,
vestitul umanist de mai târziu, îsi începe studiile
la Oradea
|
|
Anul 1514
|
Rãscoala condusã de Gheorghe Doja atinge si
orasul Oradea
|
|
Anul 1556
|
Cetatea Oradea este cuceritã de habsburgi si intrã
în componenta Principatului Transilvaniei (pânã în
1660). În acest timp se constituie domeniul Cetãtii Oradea
si se reconstruieste cetatea
|
|
Anul 1600
|
În data de 11 decembrie 1600 Mihai Viteazul trece
prin Oradea în drumul sãu spre Viena
|
|
Anul 1660
|
În august, Cetatea Oradea este cuceritã de turci si
transformatã în pasalîc, rãmânând
astfel pânã în 1692
|
|
Anul 1692
|
Armata autriacã recucereste Cetatea Oradea în luna
mai. În cetate rãmãseserã doar 114 case, dintre
care doar 21 întregi.
Tot în aceastã perioadã se construieste si
biserica romano-catolicã Sfânta
Briggita (devenitã ulterior biserica ortodoxã Sfânta
Treime aflatã în Parcul Traian).
Ea va fi incendiatã in 1703, si refacutã pâna
in anul 1722.
|
|
Anul 1703
|
Cele tei târguri ale cetãtii devin câmpuri de
bãtãlie în luptele purtate între rãsculatii
lui Francisc Racoczi II si garnizoana imperialã din interiorul
cetãtii
|
|
Anul 1722
|
Locuitorii Oradiei sunt scutiti de toate obligatiile iobãgesti
în urma unei Tranzactii amicale semnatã de Consiliul
Local al Oradiei si Capitlul orãdean
|
|
Anul 1723
|
Se începe constructia bisericii Sfântul
Ladislau (din fata actualei Primãrii), lucrãrile
vor continua încã 20 de ani.
|
|
Anul 1742
|
Începe construirea Mãnãstirii Ordinului
Capucinilor (în prezent Leagãnul de copii
de pe strada Sirul Canonicilor)
|
|
Anul 1780
|
La 1 noiembrie îsi deschide portile Academia regalã
orãdeanã cu cursuri de filosofie, iar la 1 septembrie
1788 vor începe în cadrul Academiei si cursuri de drept
|
|
Anul 1784
|
Se construieste prima bisericã ortodoxã Biserica
Adormirii Maicii Domnului. Construirea bisericii a fost condusã
de Iacob Eder si terminatã in anul 1790, in stilul barocului
târziu. In turnul bisericii se afla montat un mecanism care pune
in miscare o sferã reprezentând luna. Mecanismul, executat
in 1793 de ceasornicarul George Rueppe, aratã fazele lunii,
motiv pentru care biserica este cunoscutã sub denumirea de "Biserica
cu Luna".
|
|
Anul 1791
|
Episcopul Ignatie Daraband redacteazã si înainteazã,
în luna martie, împãratului Leopold al II-lea
primul memoriu politic al transilvãnenilor: Supplex Libellus
Valachorum
|
|
Anul 1792
|
Pentru a face fata prozeletismului catolic, se înfiinteazã
în februarie Consistoriul Ortodox. La 30 martie ese înaintat
împãratului austriac al doilea Supplex
|
|
Anul 1849
|
În urma Decretului imperial 2842/4 decembrie cele
patru târguri din vecinãtatea Cetãtii: Oradea, Olosig,
Velenta, Subcetate, se unesc într-un singur oras care va purta numele
Oradea Mare, care avea o populatie de circa 18000 de locuitori
|
|
Anul 1852
|
La 25 iunie este creatã Societatea de lecturã din
Oradea, care este prima asociatie culturalã din pãrtile apusene
ale tãrii
|
|
Anul 1861
|
Au loc primele alegeri orãsensti
|
|
Anul 1870
|
Oradea primeste titlul de municipiu si se introduce iluminatul
public cu spirt aerian
|
|
Anul 1872
|
Sunt publicate primele reguli privind circulatia vehiculelor pe
strãzile orasului
|
|
Anul 1880
|
Revista Familia îsi stabileste sediul redactional
la Oradea
|
|
Anul 1898
|
Se înfiinteazã Banca "Bihoreana" prima institutie
de credit cu capital românesc din Bihor
|
|
Anul 1906
|
La 24 aprilie se dau în folosintã primele trei linii
de tranvai
|
|
Anul 1918
|
La 12 octombrie, în casa dr. Aurel Lazãr a
fost redactat textul Declaratiei de idependentã nationalã
a românilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures.
În decembrie apare primul numãr al ziarului Tribuna
Bihorului, publicat de Consiliul National Român pentru
Oradea si Bihor
|
|
Anul 1919
|
La 20 aprilie, ostasii români, condusi de generalul Traian
Mosoiu, au eliberat orasul Oradea. În urma eliberãrii
orasului se instaleazã o administratie româneascã
|
|
Anul 1940
|
La 1 septembrie are loc o mare demonstratie a populatiei românesti
din Oradea si Bihor împotriva Dictatului de la Viena
|
|
Anul 1944
|
La 12 Octombrie orasul Oradea este eliberat de trupele româno-sovietice
si reîncadrat în granitele României.
12 Octombrie reprezintã ziua orasului Oradea
|
|
Anul 1952
|
Se înfiinteazã Biblioteca
Judeteanã pe scheletul vechii Biblioteci Publice
|
|
Anul 1963
|
Se înfiinteazã Institutul Pedagogic de 3 ani Oradea
|
|
Anul 1964
|
Se deschide Muzeul memorial "Iosif Vulcan", iar în
1965 reapare revista Familia
|
|
Anul 1965
|
Se înfiinteazã Întreprinderea de Aluminã
Oradea
|
|
Anul 1969
|
Se înfiinteazã Întreprinderea Chimicã
"Sinteza" si se dã în folosintã Spitalul
de copii
|
|
Anul 1971
|
Muzeul Tãrii Crisurilor
se mutã în sediul actual: Palatul baroc
|
|
Anul 1973
|
Se înfiinteazã Universitatea Oradea
|
